Tatiana Stepa – Poem cu umeri goi

Si dac-am fost, si daca suntem,
Si daca nu ne-am intamplat,
In ochii mei ramai icoana,
In ochii tai raman regat.

Troienele urca in sarea din sange,
O frunza din mine sta-n luna si plange.

In ochii tai coboara Luna,
In ochii mei se face frig,
Frunzare ning si creste noaptea
In numele pe care-l strig.

Unde-ai sa-ngropi iubirea mea?
Unde-ai sa duci aceste ploi?
Sub ce prapastii va muri
Poemul trist cu umeri goi?

Se face liniste
In noi,
Din ochii salciilor cad brume,
Ne dezlegam in asfiintit
Si vine noaptea fara nume.

( Melodia este la fel de frumoasă )

~ prin nexcauzal pe decembrie 12, 2011.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 240 other followers